Ploiesti: bate ceasul, trece gazul, stiri turism

C?nd cobori din tren, ?n Ploiesti miroase a gaz. Se spune ca a nimerit orbul Braila, dar zicala s-ar aplica perfect ?n cazul Ploiestiului, orasul care nu scapa de izul acesta niciodata. Este ?nsa un blestem asumat, ?ntruc?t petrolul si gazele naturale asigura cele mai multe dintre locurile de munca de aici. Ploiestiul este un oras turistic doar daca esti un fan ?nrait al covrigilor ieftini sau daca ai gusturi un pic cam ciudate. Blocurile m?njesc cerul, iar cultura, desi exista, este ascunsa pe strazi laturalnice, pe care tramvaiul circula zgomotos cu masinile claxon?nd ?n spate ca la ?nmorm?ntare. Pentru starea de acum, poti da vina pe toata lumea, dar orasul are parte de un ghinion istoric. C?nd Mihai Viteazul a transfomat un satuc ?n t?rg domnesc, steaua Ploiestiului parea una promitatoare. Se ?nt?mpla ?n 1597, an dupa care a urmat un ?ntreg secol de transformari si dezvoltare. La ?nceput de secol XIX, ?n oras se construia ?ntruna. Multe dintre cladiri se ?naltau chiar ?ntr-un stil ?ndraznet, pe care arhitectii ?l socotesc undeva "la granita dintre modern si traditional". Dar tocmai atunci a lovit prima napasta. La 12 iunie 1837, vatra t?rgului a fost maturata de o inundatie nemaivazuta p?na atunci ?n aceste locuri. Unele locuinte vechi au ajuns una cu pam?ntul, iar bazele altora s-au subrezit zdravan, las?nd timpul sa fie socotit vinovat pentru disparitia lor. Au ramas ?nsa c?teva cladiri (le puteai numara pe degete) de secol XVIII, dar, imediat dupa ploile epocale, a venit si cel mai mare incendiu. Şi s-a ales cenusa de aproape toata istoria. Singura cladire care a rezistat acelor vremuri ?nvolburate si, apoi, razboaielor, a fost casa lui Hagi Prodan, astazi muzeu cochet.