Cand stiinta face bani - uzina de cercetare a Europei, stiri stiinta

Va putea omenirea sa stap?neasca virusurile, sa elimine poluarea si sa prezica dezastrele naturale? Pentru raspunsuri la aceste ?ntrebari, este nevoie de studierea ?n profunzime a materiei de pe Terra, iar usa spre detaliu sunt razele X produse cu ajutorul sincrotroanelor din ?ntreaga lume. Un t?nar cercetator rom?n, Andrei Fluerasu, ne explica trecutul, prezentul si viitorul celui mai mare si performant sincrotron, "European Synchrotron Radiation Facility", de la Grenoble, Franta. Mii de ani, omul a putut vedea lumea numai la scara macroscopica. Desi conceptul de atom exista din antichitate, abia ?n secolul al XX-lea omul a avut sansa de a studia materia la scara atomica. Pentru a observa acesti atomi, ale caror dimensiuni se masoara ?n zecimi de nanometru, ai nevoie de un altfel de "lumina", cu o lungime de unda mult mai mica (de ordinul distantelor dintre atomi). Acestea sunt razele X, descoperita de Rontgen ?n 1895. Dar de ce avem nevoie de un sincrotron? De ce nu folosim un aparat cu raze X cum sunt cele din spitale? Lumina produsa de un sincrotron consta ?n raze X foarte puternice. Fasciculul de raze X de aici este foarte ?ngust si deosebit de intens. ?n comparatie cu aparatul de spital, sincrotronul produce fascicule de raze X de mii de ori mai stralucitoare. Primele acceleratoare, ciclotroanele, au fost construite ?n anii 30. Nucleul atomului a fost divizat prin coliziunea particulelor cu energii mari. Astfel, fizicienii au dedus legile fizicii fundamentale, care guverneaza ?ntregul Univers. Sincrotronul este chiar mai performant dec?t un ciclotron. Radiatia sincrotronica, fasciculele de raze X foarte intense au fost produse pentru prima data ?n Statele Unite, ?n 1947.